Mazarea furajera, alternativa pentru soia

Schimbarile climatice din ultima perioada si in special seceta din lunile de vara afecteaza culturile de primavara, in special soia, porumbul si floarea soarelui. In functie de intensitatea fenomenului climatic se poate ajunge de la obtinerea unei productii mai scazute, pana la compromiterea totala a culturii.In aceste conditii, fermierii trebuie sa caute alternative pentru combaterea acestor fenomene. Firmele prducatoare de seminte au inceput sa produca hibrizi rezistenti la seceta sau hibrizi care pot germina la temperaturi mai scazute, astfel perioada in care planta ajunge la momentul polenizarii nu se mai suprapune cu momentul in care se instaleaza seceta.O alta alternativa ar fi luarea in calcul a altor culturi de primavara. O alternativa pentru cultura de soia o poate reprezenta mazarea furajera. Avantajele sunt multiple:

• -Mazarea se poate cultiva dupa orice plante, exceptand monocultura sau cultura dupa alte leguminoase. La randul sau este o buna premergatoare pentru alte culturi, in special cele de toamna;
• -Este o cultura care imbogateste terenul in azot, fixand azotul atmosferic cu ajutorul bacteriilor simbiotice de pe radacini;
• -Este o cultura care elibereaza terenul destul de repede in majoritatea zonelor de cultura. De obicei, se recolteaza la mijlocul lunii iunie; doar in zonele mai reci sau umede se poate ajunge cu recoltatul la inceputul lunii iulie;
• -Fiind o planta care se seamana in prima urgenta (exceptie facand anumite soiuri de toamna), mazarea utilizeaza cu succes apa din precipitatiile cazute pe timpul iernii. In zonele unde terenul permite, lucrarile de pregatire pentru semanat se pot face din toamna, un teren nivelat se usuca mai repede in primavara si permite insamantarea cat mai rapida a culturii;
• -Din punct de vedere al fertilizarii, cultura de mazare reactioneaza foare bine la efectul remanent al gunoiului de grajd aplicat culturii premergatoare. De asemenea, este capabila sa isi asigure marea majoritate a necesarului de azot din simbioza cu bacteriile fixatoare. In schimb, aplicarea de ingrasaminte cu fosfor si potasiu determina sporuri insemnate de productie. In ultima perioada s-a constatat ca aplicarea de molibden ajuta la activarea bacteriilor fixatoare;
• -Desi este o planta sensibila la imburuienare, durata scurta de productie determina un numar mai mic de tratamente, mai ales daca sunt facute in perioada optima. In plus, majoritatea soiurilor din cultura au rezistenta destul de buna la boli;
• -Majoritatea soiurilor care se cultiva acum sunt de tip “afila”, ceea ce inseamna ca plantele au rezistenta la cadere (plantele se sustin intre ele), iar recoltarea se poate face cu combina printr-o singura trecere;
• -Productiile sunt de obicei superioare culturii de soia in acelasi zone, ajungand in ultimii ani pana la 4000 kg/ha, cu un pret destul de bun de valorificare;
• -Nu in ultimul rand, fiind o leguminoasa fixatoare de azot, poate fi o alternativa pentru plata subventiei pentru inverzire conform OUG nr. 3 din 18 martie 2015 si Ordinului MADR nr. 619 din 6 aprilie 2015.