LA INCEPUTUL ANULUI 2015, statisticile Comisiei Europene aratau ca pretul laptelui crud in Romania inregistrase o scadere de
5% in 2014. Evolutia descendenta s-a mentinut si in 2015, potrivit European Milk Market Observatory (EMMO). Conform datelor publicate pe site-ul Uniunii Europene dedicat monitorizarii industriei laptelui la nivel comunitar, in Romania valoarea medie a pretului laptelui crud in perioada ianuarie-noiembrie 2015 a fost de
26,11 € pentru 100 litri, in scadere cu 3,7% fata de perioada similara a anului precedent. (La nivelul UE, valoarea medie in 2015 a fost de
30,68 €.)
La nivel local, producatorii de lapte spun ca pretul de achizitie a scazut mult mai drastic pe parcursul lui 2015, vehiculandu-se valori de peste 10%. (De exemplu, in iunie 2015 scaderea a fost de aproximativ 20,7% fata de 2014.)
Valoarea variaza in functie de dimensiunea fermelor - o ferma mare, care livreaza peste
1,5-2 tone de lapte pe zi, poate beneficia de un pret de achizitie care variaza intre
1 si 1,3 lei/litru, in timp ce pentru fermele care au 5-10 vaci pretul poate scadea pana la
0,7 lei/litru. Diferentele de pret sunt justificate de procesatori prin faptul ca in lantul producator-procesator-retailer mai apare un intermediar - centrul de colectare. Pentru ca fermele mici nu au productii mari de lapte si nu pot asigura o cantitate constanta, din cauza fluctuatiilor sezoniere, sunt nevoite sa isi vanda laptele prin intermediul centrelor de colectare. Acestea nu pot insa garanta trasabilitatea si calitatea laptelului colectat, ceea ce are impact direct asupra pretului. Singura solutie pentru eliminarea centrelelor din circuit este asocierea micilor fermieri, astfel incat acestia fie sa poata negocia direct cu procesatorii, fie sa gaseasca solutii legale de vanzare a laptelui neprocesat, fie sa-si dezvolte capacitati de procesare proprii. insa, in acest ultim caz ramane de rezolvat problema intrarii pe piata de retail.
Dincolo de aceste considerente, cert este ca scaderea preturilor de colectare ii afecteaza in mod direct pe fermierii mici si medii, care asigura peste o treime din volumul de lapte colectat la nivel national. Iar lucrul acesta a inceput sa fie vizibil in evolutia cantitatilor de lapte livrate catre procesatori: in 2015, in intervalul ianuarie-septembrie, s-a colectat cu
9% mai putin lapte decat in 2014, Romania inregistrand cel mai mare regres din randul tarilor UE.
Scaderile de la producatori nu sunt insa vizibile si in evolutia pretului la raft, a carui valoare medie de peste
4 lei/litru este, conform statisticilor Eurostat, una dintre cele mai mari in cadrul UE, in conditiile in care puterea de cumparare a romanilor ramane una dintre cele mai scazute.
Diferenta semnificativa dintre pretul de achizitie si cel de vanzare este explicata in varii moduri. Procesatorii vorbesc de calitatea laptelui si standarde europene - capitole la care micii producatori romani nu stau prea bine -, de concurenta facuta de fabricile care apeleaza la importurile de lapte la preturi mai mici decat cele locale, de eliminarea cotelor la lapte la nivelul Uniunii, de tehnologii, inovare, promovare etc.
Retailerii nu ofera prea multe explicatii, insa asociatiile de producatori fac presiuni pentru a impune o serie de masuri care sa le ofere mai multe sanse. O prima masura in acest sens este includerea laptelui in proiectul de lege aprobat de Senat, care obliga toti comerciantii ca 51% din carnea, legumele si fructele vandute sa fie romanesti. O a doua initiativa este cea a introducerii unei etichetari speciale pentru laptele produs si colectat in Romania, incercandu-se astfel o diferentiere in plus fata de celelalte produse existente la raft.
Ramane insa de vazut daca aceste masuri vor fi aprobate si daca vor da rezultatele scontate de producatori, in conditiile in care consumul de lactate se mentine, inca, la un nivel scazut pe plan local. Pana atunci insa, UE a aprobat acordarea unui sprijin financiar in valoare de
500 de milioane de euro pentru fermierii care au inregistrat scaderi importante ale pretului laptelui, din aceasta suma Romaniei revenindu-i
11,1 milioane de euro, valoare calculata in functie de cota desfiintata in aprilie 2015.