Imperiul Dronelor
American Farm Bureau a calculat, in urma cu un an, ca fermierii care isi monitorizeaza culturile de porumb cu ajutorul dronelor pot obtine un randament al investitiei de peste 25 de dolari la hectar. La un pret mediu de 5.000 de dolari/drona, inseamna ca amortizarea investitiei poate fi realizata doar intr-un an de fermierii care lucreaza in exploatatii agricole cu suprafete mai mari de 200 de hectare.
Argumentele specialistilor americanisunt solide si au o valabilitate extinsa si in afara teritoriului Statelor Unite ale Americii, dovada fiind faptul ca dronele sunt folosite din ce in ce mai intens in cadrul exploatatiilor agricole mari din intreaga lume – si chiar si in Romania –, sustinand transpunerea in practica a conceptului de agricultura de precizie. in decurs de numai cativa ani, dronele au inceput sa aiba un rol din ce in ce mai important in managementul terenurilor agricole, pe baza variatiei naturale a solului si in optimizarea alocarii culturilor si inputurilor. si asta, pentru ca vehiculele aeriene fara pilot ofera informatii in timp real despre evolutia recoltelor, permitand depistarea din timp a oricarei abateri de la ritmul normal de crestere, a aparitiei factorilor de risc, a deficitelor de umiditate din sol etc.
Practic, utilizand o drona, fermierii pot vizualiza rapid variatiile inaltimii plantelor, schimbarile de culoare la nivelul frunzelor, gradul de uscare a solului etc., fara a mai pierde timpul pentru a se deplasa pana in zonele inspectate. si, mai important, obtin in timp foarte scurt o perspectiva completa a evolutiei intregii exploatatii agricole si pot delimita cu precizie loturile asupra carora trebuie intervenit. Ceea ce inseamna economii directe, pentru ca, de exemplu, folosind informatiile livrate de drone, fermierii nu mai sunt obligati sa aplice tratamente de prevenire a actiunii daunatorilor pe intreaga cultura, ci doar in zonele afectate. Acelasi rationament este valabil si in aplicarea erbicidelor, pesticidelor sau ingrasamintelor, care pot fi distribuite mult mai bine, in functie de necesitatile identificate. Mai mult, noile generatii de vehicule aeriene fara pilot permit si realizarea acestor operatiuni, zborul la mica altitudine asigurand o distributie controlata a inputurilor chimice.
Dronele devin tot mai complexe
Capabilitatile dronelor se extind constant– aparatele pot fi dotate cu camere foto-video de inalta definitie, cu senzori de termoviziune, filmare in infrarosu, sisteme de cartografiere si zonare a parcelelor, aplicatii de zbor automat prin utilizarea coordonatelor GIS si/sau GPS etc. Simultan, volumul de date livrate creste rapid – daca primele generatii de drone nu puteau livra decat simple imagini ale culturilor survolate, noile aparate furnizeaza automat date despre evolutia culturilor, densitatea plantelor, dimensiunea acestora, volumul frunzelor, anomaliile detectate, indici de vegetatie (NDVI), nevoile de apa si azot din sol etc.
Fiecare noua functionalitate adusa creste nivelul de complexitate a utilizarii, ceea ce inseamna ca, in afara de investitia initiala in achizitionarea aparatului, fermierii trebuie sa aloce timp pentru a invata cum sa manevreze drona, dar si sa investeasca in achizitionarea de echipamente si solutii software capabile sa extraga informatii relevante si direct actionabile din datele colectate de drone. Daca la aceste provocari se adauga si cele ale obtinerii certificatelor si autorizatiilor de zbor, este explicabil de ce exista doua tabere clar delimitate: cea a fermierilor care si-au achizitionat drone si au invatat cum sa le foloseasca direct, si cea a „utilizatorilor", care apeleaza la serviciile firmelor specializate in operarea cu drone in domeniul agriculturii. Insa, indiferent de repartitia costurilor si a efortului, si unii si altii sunt beneficiari directi ai avantajelor oferite de masinile zburatoare fara pilot.
