Piata romaneasca a laptelui dupa eliminarea cotelor
Masura Comisiei Europene de eliminare a cotelor la lapte, pusa in practica de la 1 aprilie a.c., a starnit un val general de proteste. Nu numai in Romania, ci si in alte tari din cadrul UE in care producatorii mici si mijlocii de lapte acuza efectele acestei masuri.
Sunt proteste justificate, cel putin la nivel local, pentru ca deja o serie de scenarii negative incep sa devina reale. De exemplu, un important producator care activeaza in zona Centrala si de Vest a Romaniei a anuntat ca nu va mai prelua laptele de la producatorii care livreaza sub 800 de litri pe zi. Or, o asemenea masura afecteaza foarte multi fermieri care detin cel mult 10 vaci si care nu sunt inscrisi in asociatii capabile sa livreze cantitati mari de lapte si sa negocieze contracte ferme cu procesatorii.
Situatia este agravata de faptul ca pretul de achizitie al laptelui este anul acesta mai mic cu aproape o treime fata de cel din 2013, fapt care ii afecteaza in mod direct si pe producatorii mijlocii care au investit si/sau au accesat fonduri europene pentru dezvoltarea productiei de lapte. • Federatia Agrostar estimeaza ca 60% dintre fermele de lapte ar putea sa dispara. • Sindicatul National al Crescatorilor de Bovine afirma ca 80% dintre fermierii cu 3-4 vaci vor renunta la cresterea animalelor. • Asociatia Patronala Romana din Industria Laptelui sustine ca din cele 130 de fabrici de lactate vor ramane circa 70. • Phil Hogan, comisar european, a declarat ca eliminarea cotelor de lapte expune tara noastra la o invazie de produse lactate din import. • Un studiu EY arata ca Romania se numara printre tarile care urmau sa resimta efectele negative ale acestei masuri.(http://ec.europa.eu/agriculture/events/2013/milk-conference/ernst-and-young-report_en.pdf)
In avalansa de scenarii pesimiste incep insa sa se intrevada si o serie de semnale pozitive. Cum ar fi, de exemplu, inmultirea initiativelor de creare de asociatii, federatii si cooperative ale producatorilor de lapte. E adevarat, astfel de exemple nu sunt - inca - foarte numeroase, dar creste numarul fermierilor mici si mijlocii care doresc sa se asocieze pentru a achizitiona si/sau construi mici fabrici de produse lactate. O alta posibila solutie de iesire din impas este migrarea fermelor de bovine din zona productiei de lapte catre cea de productie de carne. Este insa - dupa cum precizeaza specialistii - o solutie de durata si care presupune, si ea, un sprijin consistent din partea statului. De cealalta parte, reprezentantii Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Regionale sustin ca au lansat masuri de compensare a efectelor eliminarii cotei la lapte inca de anul trecut, cand, in afara sprijinului acordat pe cap de animal pentru crescatorii de bovine, au introdus si o subventie pentru productia de lapte, incurajand astfel cresterea productiei. Un al doilea argument al MADR in acest sens este ca reducerea TVA la 9% si la lapte si produse lactate va contribui nu doar la cresterea competitivitatii produselor autohtone, ci, mai ales, la relansarea consumului pe plan local.
Dincolo de scenarii, solutii si argumente, cert este ca industria laptelui - una dintre cele mai productive ramuri ale industriei alimentare din Romania - va inregistra anul acesta un recul. Care nu se va resimti direct, intr-o prima faza, de catre consumatori, ci mai ales de producatorii mici si mijlocii si de procesatorii autohtoni, care vor trebui sa se adapteze din mers la conditiile unei piete liberalizate, pe care importurile in crestere genereaza un nivel ridicat de concurenta.
