La inceputul anului 2012, un studiu GRAIN plasa Romania pe primul loc in Europa din punctul de vedere al suprafetei de teren agricol detinute de investitorii straini (7%). in acelasi an, ancheta realizata de Institutul de Economie Sociala si Institutul pentru Cercetarea Calitatii Vietii al Academiei Romane stabilea ca 8% din totalul suprafetei arabile a Romaniei este detinut de investitorii straini.
In 2013, un studiu al Transnational Institute, care analiza „concentrarea si acapararea terenurilor in Europa”, indica Romania si Ungaria drept tarile in care fenomenele capatasera cea mai mare amploare.
Un an mai tarziu intra in vigoare Legea nr. 17/2014, care permitea investitorilor straini persoane fizice sa poata achizitiona terenuri agricole.
Un an mai tarziu intra in vigoare Legea nr. 17/2014, care permitea investitorilor straini persoane fizice sa poata achizitiona terenuri agricole.
Anul trecut, Comitetul Economic si Social European (CESE) aproba, in sesiune plenara, un aviz pe tema „Acapararea terenurilor - un semnal de alarma pentru Europa si o amenintare iminenta la adresa agriculturii familiale”. Conform datelor raportorilor europeni, la inceputul lui 2015, in Romania, 10% din suprafetele agrare ajunsesera deja in posesia unor investitori din tari terte, iar alte 20-30% erau controlate de investitori din UE.
Documentul amintit face referire si la faptul ca reglementarile pietei terenurilor agricole variaza considerabil de la un stat membru al UE la altul si ca acest fapt genereaza disparitati intre statele membre. CESE citeaza in acest sens decizia Bulgariei de a prelungi pana in 2020 moratoriul privind vanzarile de terenuri agricole. si Polonia a amanat liberalizarea pietei terenurilor agricole pana in mai 2016, iar masuri de restrictionare au mai luat si Lituania, Slovacia si Ungaria, dar Comisia Europeana a anuntat lansarea procedurilor de infringement impotriva acestor state.
Conform CESE, politica funciara este de competenta statelor membre si pot impune restrictii privind tranzactiile atunci cand siguranta alimentara nationala este periclitata sau daca exista un interes public major pentru a impune conditii in acest sens.
Comitetul Economic European recomanda statelor membre introducerea unei limite superioare pentru achizitionarea unui teren agricol, atat pentru persoane fizice, cat si pentru persoane juridice, cu posibilitatea exercitarii dreptului de preemptiune numai in cazul neincadrarii sub acest plafon.
O alta masura avuta in vedere de CESE este crearea unei forme institutionale care sa dispuna de toate informatiile referitoare la structurile de proprietate si la utilizarea terenurilor agricole si care sa includa nu numai date despre proprietarii de terenuri, ci si despre utilizatori.
Nu in ultimul rand, CESE a solicitat Parlamentului European si Consiliului un raspuns clar la intrebarea daca libera circulaţie a capitalurilor trebuie sa se aplice fara restricţii şi in cazul instrainarii si achizitionarii de terenuri si intreprinderi agricole, in conditiile in care preturile terenurilor agricole si veniturile individuale variaza considerabil de la un stat membru la altul.
